Statutul comunei Stoicani

Comuna Stoicani, raionul Soroca

Statutul comunei Stoicani 2023

STATUTUL

comunei Stoicani

În conformitate cu prevederile art.14 alin.(2) lit. m) din Legea nr. 436/2006 privind administraţia publică locală, Statutul-cadru al satului (comunei), oraşului (municipiului) constituie baza juridică pentru elaborarea statutului unităţii administrativ – teritoriale, de care autorităţile administraţiei publice locale se conduc în activitatea lor.

Denumirea unităţii administrativ – teritorial este comuna Stoicani, localitatea de reşedinţă este satul Stoicani.

Comuna Stoicani este compusă din două sate – Stoicani datată în anul 1610 şi Soloneţ datată din anul 1588, care se află la distanţa din 6 km unul de celălalt. Comuna este situată în partea de sud-vest a raionului Soroca în vecinătatea traseului Soroca – Chișinău.  Distanța directă pîna la  Chişinău este de 140 km,  distanţa de 18 km este de centrul raionului Soroca şi la 22 km de gara feroviară Floreşti.

• Satul Stoicani este o localitate în Raionul Soroca, situată la latitudinea 48.0266 longitudinea 28.3638 si altitudinea de 207 metri fată de nivelul marii. Conform datelor statistice din anul 2022 populatia este de 731 locuitori.
• Satul Soloneţ este o localitate în Raionul Sorocasituată la latitudinea 47.9943 longitudinea 28.4015 si altitudinea de 243 metri fata de nivelul marii. Aceasta localitate este in administrarea  Stoicani. Conform datelor statistice din anul 2022 populatia localității este de 441 locuitori. Distanța directă pîna în mun. Soroca este de 21 km. Distanța directă pîna la  Chişinău este de 109 km.

Populaţia comunei Stoicani este în total de 1172, s.Stoicani – 731, s. Soloneţ – 441.

Pe câmpia Sorocii, la circa 140 km de capitala R. Moldova, se așterne o așezare omenească cu un trecut de peste 400 de ani – satul Stoicani. Frumusețea ținutului, istoria bogată în evenimente remarcabile, locurile memoriale,  pot include localitatea în traseul turistic din regiune.

Numele Stoicani este menționat în peste 50 de documente vechi care rămân mărturie a trecutului deosebit, cu pagini de cinste, dar și cu momente de luptă grea. Purtând un cult al respectului pentru înaintași,  stoicănenii au ridicat mai multe monumente în memoria celor care au lăsat urme în amprenta conștiinței generațiilor următoare. Cândva, moșie a marelui logofăt și cronicar, Miron Costin, astăzi, Stoicani este comună care include localitățile Stoicani și Soloneț. Activitatea de bază practicată în Stoicani este agricultura.

File de istorie: Sat răzășesc cu moșii dăruite de Ștefan cel Mare pentru credincioasă slujbă, Stoicani a fost atestat la 2 mai 1610. Istoria detaliată a satului este relatată în cartea lui Hariton Prodan: ”Satul meu natal – Stoicani, din cele mai vechi timpuri” (2004), precum și în alte monografii dedicate localității. Pe la 1700, moșia satului cuprindea 3000 ha păstrate până la 1948 când au început să se formeze colhozurile și s-a împărțit o parte din pământuri satelor apropiate.

Personalități marcante:  Andrei Negru, academician; Gheorghe Moldovan, doctor în științe; Roman Coșciug, participant în război, doctor în științe medicale; Vasile Coșciug, profesor al USMF ”N. Testemițeanu”; Hariton Prodan, profesor la UTM; Ioan Druță, doctor în chimie; Sergiu Bunescu, medic; Larisa Știrbu, profesoară; Victor Indricean, doctor în filologie; Constantin Coșciug, profesor universitar; Indricean Constantin, doctor în științe; Ada Negru, medic, poetă; etc. Lista personalităților care au pornit în viață din Stoicani este completată și astăzi de nume care își lasă amprenta pe pagini cu renume.

Suprafaţa satului Stoicani constituie 152 ha, Soloneţ 109 ha.

Satul Soloneţ, este în componenţa comunei Stoicani.  Satul este atestat la 17 ianuarie 1517, când ”Bogdan cel Orb întăreşte actul de vânzare, făcut de copii lui Ivanco Hanco şi nepoţii lui Calian a localităţii Soloneţ, dată de către Ştefan cel Mare bunelului lor Calian în locul satelor Cosăceuţii şi Trinciuţii, şi Strigicăuţi (care trebuiau) să asculte de cetatea noastră de la Soroca”. Nu se încadrează nicidecum în stilul arhitectural moldovenesc, ci reprezintă mărturii palpabile ale începutului perioadei sovietice în Basarabia. O perlă istorică a Solonețului, de o valoare crescândă în timp, este conacul boieresc din inima pădurii, construit de nobilul de origine poloneză Bjozowskz – monument arhitectural de importanță națională. Avea slujitori pentru care le-a construit în preajmă locuințe, dar unele lucruri prefera să le facă personal, de exemplu, focul în sobe. Alegea fiecare despicătură cu mâna lui. De pe terasa spațioasă din piatră, trăgându-și fumul din pipă, boierul petrecea diminețile cu privirea spre alee, unde alergau cele două fete ale lui, despre care, mai târziu, s-a auzit că s-ar fi refugiat în România.” O altă povestire este legată de Paște. Se spune că aici se adunau nobilii la campionatul jocului de cărți pe căldări de ouă. În parcul din față se înalță și azi plopi imenși aduși de nobil tocmai din țările baltice. Alături de conac se află un beci imens, parte a curții boierești. 20 de pași largi se numără de la un capăt la altul, iar înălțimea lui ar permite să încapă un camion. Lângă beci – mormântul aviatorului (1941). Mirarea e că tot acest ansamblu de edificii vechi se află pe un teritoriu asemănător unei pușcării. Pe un spațiu de 14 ha se înalță clădirile vechii a fostei școli speciale-internat cu copii delicvenți deschisă în 1964, unde învățau până la 300 de elevi, toate îngrădite cu un zid lung de piatră. Pe la colțuri, se mai văd vechile turnuri de pază. Au fost timpuri când de aici nu se putea ieși. În preajma conacului se află un alt edificiu istoric construit în 1922  – moara boierului, care nu s-a oprit din funcțiune niciodată. De 35 de ani, produce făină și crupe sub orânduirea proprietarului Ion Boico. În moară, te simți de parcă ai nimeri în alte vremuri. La început a fost cu aburi, acum lucrează cu energie electrică, dar întreg ansamblul ei păstrează aspectul inițial. Miros de făină proaspătă, structuri uimitoare, utilaje vechi – un cadru fascinant de epocă ce nu se mai construiește azi.De-a lungul Solonețului trece un drum republican care vine dispre Soroca, Florești și duce spre Camenca. Mașini mari, deranjante pentru băștinași, mai tulbură periodic liniștea satului. În centru se văd case tradiționale, gospodării aranjate, Centrul de sănătate, două magazine și edificiile publice principale: clădirea școlii în care astăzi activează grădinița de copii și biblioteca publică, iar puțin mai la deal se află Căminul cultural construit în 1975. Dintre personalitățile care s-au născut în Soloneț este Ministra Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, Ala Nemerenco. De aici și-a pornit drumul în lume scriitorul, cercetătorul și criticul literar Vitalie Răileanu, cercetătoarea și biografa Fotescu Maria, precum și mulți alți oameni de vază.                                                Solurile sînt din categoria tipurilor de cernoziom 3,3 % din suprafaţă sînt ocupate de păduri. Rata medie anuală a precipitaţiilor este de 480ml/m.p. circa 2/3 din cantitatea anuală a precipitaţiilor cad în perioada aprilie – septembrie. Primăvara şi toamna tîrzie sunt fregvente îngheţuri. Condiţiile naturale sînt favorabele pentru creşterea producţiei vegetale şi animale.

Suprafaţa totală a fondului funciar constituie  – 1940,52  ha inclusiv :

• Teren arabil – 1604,85 ha
• Vii – 1 ha
• Livezi – 241 ha
• grădini – 94 ha

Administraţia publică locală este constituită din aparatul primăriei com. Stoicani în următoarea componență:

Primara comunei – Micolenco Angela

Secretara Consiliului Comunal –  loc vacant

Contabil – şef  al Primăriei – Furdui Olga

Specialist principal în domeniul funciar – Catruc Maria

Specialist principal perceptor fiscal – Uretii Hristina

 

Consiliul Comunal Stoicani este alcătuit din 9 consiliei după cum urmează:

1. Bric Alexandr – PAS
2. Petric Iurie – PAS
3. Furdui Eduard – PAS
4. Furdui Igor – PAS
5. Vieru Rodica – PAS
6. Florea Mihail – PSM
7. Gîrbu Serghei –PSM
8. Zosim Mihail – PLDM
9. Guţu Marcel – PSDE

 

 

 

 

Patrimoniul comunei Stoicani este alcătuit din  :

• Clădirea Primăriei
• IP Gimnaziul Stoicani
• Grădiniţa de copiii Stoicani
• Casa de cultură s. Stoicani
• Biblioteca Publică Stoicani
• OMF Stoicani
• IMSP CNAMUP ( Staţia de urgenţă)
• Punct Medical Soloneţ
• Grădiniţa Soloneţ
• Casa de cultură Soloneţ
• Biblioteca Publică Soloneț

Administrarea patrimoniului primăriei se face de către consiliul comunal  şi primar în condiţiile legislaţiei în vigoare.

Primarul stabileşte ca aceste bunuri să fie supuse inventarierei anuale, iar rapoartele asupra situaţiei se prezintă consiliul comunal:

• Concesiunea, darea în locaţiune, închirierea, darea în arendă sau înstrăinarea patrimoniului comunei se va face prin decizia consiliului comunal în condiţiile prevăzute de legislaţia în vigoare. În cazul în care bunul va prezenta interes pentru majoritatea populaţiei vor fi consultaţi toţi cetăţenii comunei prin adunarea generală a satului sau comunei.

Monumente Istorice:

• Biserica ,, Sf. Pantelimon” din s. Stoicani (1902)
• Monumentul eroilor căzuţi în cel de-al II Război Mondial s. Stoicani
• Cimitirul Eroilor Români s. Stoicani
• Manastirea ,, Înălţarea Sfintei Cruci” s. Stoicani
• Monumentul victimilor represiunilor staliniste s. Stoicani
• Biserica ,,Minunea Ar. Mihail” din s. Solonet
• Conacul Boieresc din s. Soloneţ

 

Instituţii Social – Culturale:

• Instituţia Publică Gimnaziul Stoicani –  125 elevii, 14 profesori
• IET din s. Stoicani – 40 copiii, 13 angajaţi
• IET din s. Soloneţ – 12 copii, 9 angajaţi
• Casa de cultură – pentru 100 locuri, șefa casei de cultură, 1 dericătoare, 1 conducător artistic.
• Biblioteca Publică Stoicani – 4500 exemplare; 1 bibliotecar
• Biserica Sf. Şi Mare Mucenic Pantelimon – preot –  Nartea Boris
• Casa de cultură Soloneţ – 250 locuri, 1 conducător artistic
• Biblioteca Publică Soloneţ – 5087 exemplare, 1 bibliotecar
• Biserica cu hramul „Minunea Arhanghelul Mihail” preot – Mironov Anton.

Căile de comunicare :

• Traseul Naţional Soroca – Chişinău
• Drumul Dubna trece prin s. Stoicani
• Calea ferată este situată or. Floreşti la distanţa 22 km de comună.

Serviciile Publice :

• OMF Stoicani – 1 medic, 1 asistentă medicală
• Farmacie
• Oficiul Poştal Stoicani – 1 lucrător
• Magazin alimentar – 2, Stoicani
• Punctul medicat Soloneţ – 1 asistent medical
• Oficiul Poştal Soloneţ – 1 lucrător
• Magazin alimentar – 3, Soloneţ
• Staţia de telefoane s. Stoicani – 223 numere
• Staţia de telefoane s. Soloneţ – 207 numere

Agenţi Economici:

• SRL ,,Scripta – Prim”
• SRL ,,AgroTeh Nuc”
• SRL ,, Visagromag”
• SRL ,, Agrocirip”
• SRL ,,Agrodor”
• SRL ,,MPL Agro”
• SRL ,, AgroCermProm”
• SRL ,, AgroGlob”
• SRL ,,TIM”
• GT „Furdui Mihail”
• GT „Micolenco Vadim”
• GT „Furdui Eduard”
• GT „Furdui Igor”
• GT „ Brumareţchi Marin”
• GT ,,Golovin Boris”
• GŢ ,, Zosim Andrian”

Cetăţenii comunei pot participa la aprobarea proiectelor de buget şi la audierea dărilor de seamă asupra executării bugetului respectiv, a stabilirii şi modului de percepere a impozitelor şi a taxelor locale cu exercitarea controlului asupra vărsării lor în buget, participînd la şedinţele comisiilor de specialitate cît şi la şedinţele consiului comunal, care sînt publice. Pe teritoriul comunei și în toate instituţiile aflate in subordinea autorităţilor administraţiei publice locale, se vorbește în  limba romănă.

Cetăţenilor cărora care au adus un aport substanţial la dezvoltarea infrastucturii comunei, la îmbunătăţirea stării generale a localităţilor, la instruirea şi educarea tinetii generaţi li se va  conferi titlul de onoare al satului prin decizia consiliului comunal.

Cetăţenii comunii sînt în drept să participe în conformitate cu legislaţia la viaţa politică, economică, socială şi culturală a comunei.

Cetăţenii comunei sunt consultaţi în problemele de interes deosebit pentru comună.

Consultarea cetăţenilor se va face prin adunări ale cetăţenilor, consultări, audiei publice şi convorbiri care se pot organiza în incintta primăriei şi a caselor de cultură din localitate.

În condiţiile legii, comuna Stoicani poate să se asocieze cu alte autorităţi ale administraţiei publice locale, inclusiv din străinătate, pentru realizarea unor lucrări şi servicii de interes public, pentru promovarea şi protejarea intereselor autorităţilor administraţiei publice locale, precum şi colaborarea cu agenţi economici şi asociaţii obşteşti din ţară şi din străinătate în scopul realizării unor acţiuni sau lucrări de interes comun.

Statutul comunei intră în vigoare din data adoptării.